franco-provenzale

Set, ès sat, est an numer spechal é caric at sinhificà particoular, ant al chozës sacrës, coumë an sallës proufanës, est an numer misterious é forse anquë an poc magic. An poc ad magìa é mister ou soun’ semper istà ant al muziquës é par sanquì iat nhint da stupise se at “courenda di set saout”, ès n’an trovet più d’una ant al diversës rejoun eouropeës. Èst apeina lou cas ad diri que ant i post onhun ou ist counvint que mac la soua i séiet salla “vera”, ansi, l’unica versioun aoutentica é ouriginal ad sit bal. An realtà, sensa escloudri countat qu’ i avit stat ant ‘ou pasà, è più fachil qu’ès tratèit ad muziquës coumpletamant estraneës alz’ unës dalz’ aoutës é que ourmai est difichil atribuì an sinhificà prechis. Naturalmant ès tratët ad bal cou prevedount set pas souchesìou cou countienhount ad simboul variamant anterpretà, ma que an cherti cazi es tratët proupriamant ad saout, mentrë più souant semplichemant ad figurës que li dansatoù ou ezegoun’ carqui bot da souli, ma più souant a coubiës. Salz’ ourigin dli vari tipou ad muziquës dli set saout è vintet esi prudant perqué elz’infourmasioun ou sount scarsës, poquës é carqui bot nhint tant afidabilës. Souant ès tratët sensaoutou ad bal interamant anventà, cou sarveisount par li grup foulcloristic cou sount nà dopou lou dopou gouera. An d’aoutri cazi i at d’elemant sufichant par pouiè parlà ad dansës aoutenticamant tradisiounalës, ma è vintët fàri quiarassi tra li ricort, souvant zbiadì dal generasioun cou l’ant prechedù. Coun la preteiza d’antiquità ad sittës dansës, es risalët nhint ad solit oltre lh’ultim dechenni dou secoul pasà. Èst sit lou tens andoua che la majour part di bal cou s’ dizìount tradisiounal, ou s’avìount cristalizà ant al fouormës que counhisèn ancoura ancouè, sia pura coun moudificasioun di bal più vièi.

Par chitanoun mac carcun, è ezistët ‘na dansi di set saout ant al tradisioun di Valloni (ant ‘ou Beljo ad lingoua franseiza) é n’aouta, anvechë, tipica di Pais Basc. Sit ultimà i vint ezegouià souvant da li grup, sempar più noumerous, cou coultivoun’ –co fora dal valadës- la muzica é al dansës dla tradisioun ouzitana.

Èst an bal cou s’ezegouet individoualmant andoua li balerin alineà ou avansount avanti é andré secoundou la scansioun muzical, par pre farmase é oushilà tra lou garàt é la pouinta dou pè. Prima an bot, prè douì, pré trè, fin a set. Ant al valadës ad Lans, li set saout ou sount anvechë asouchà a la courenda, lou più tipic bal a coubiës che es coustumet ancoù ant al val piemounteizës. La courenda ì rizalet, coume la giga, la burée é alz’aoutrës dansës ancoù an uzou ant al valadës ouzitanës, a li bal ad couort dou secoul XVI é XVII, cou sount restà ant la tradisioun poupoular é soupravivù al noevës modës an post particoularmant counservatìou.