Imaginén fra nus, tu ampoc at fantasia

d'turna andré ant' ian a li bêli tens d' ûn bot

dui bêli e bravi giuvin, cu s' volunt bin da an poc

ulânt decidû at mariase, d' fase na lur famij.

La roba i tuta prunta, da carchi meis la spusa

i s'gavêt casi iûai par fase lu fardel

carchi bot ijst stufia, ma i penset chest tant bel

travaìja par la suà ca mentre ijst ancù murusa.

U vant a cita al viastes, ma apeina usunt arivà

a ca tu li bagagiu, tûti li lur pârânt

e smiet cu seunt dacordi, ou fant d' grân pârlâmânt

par critica ansembiu tut san cu l' ant cità.

Cant cu vant a fari scriri ampo u sunt sagrina

lu previ tantês cìoses ù cìamêt a li spus

ûn ulat gena d' lautu, u sunt anpoc nervus

ma dopo u s'tranquilìsunt, ulant gnente da starma...

Lu previ anpoc cûrius u vout savè se mai

tra li duì giun al ciosês u sunt sta sempêr a post.

La spusa i tuta rusa, lu spus u dìt « prevost

da tant as' vulen bin ma gen cumbina gnùn guai ».

Ot dì prûma at mariase u vant a arsuna

u vant a purta al giûraiês a tûti li parant

u l'ant l'ansala dre, tu n'gros cavagn an man

pien at ninsolês e d' mandules che a lur u vant a purtà.

Cant che arûvêt la seira li dui pouri spusin

u sunt tuti dui stânch piû da d' lai che da zai

ulant an gran mal d' testa, chial u vait sai e nai

forse tra tanti augûri ulat bû an poc trop d' vìn.

Sen a lu dì fatal, la spusa i tuta bela

vistuà tu lu custûm, au mês di sue parant

i gìrêt sai e nai, i spetêt lu mumant

che ariveiêt lu spus tu la sua parentela.

Lu spus uijst arivà, la spusa is dunt da fari

iat da basiali tûti sia grant che chitì

si na dasmetiêt ûn i sat che sal ichì

certo u s'ufendêt, e chiala i serchet d'evitaru.

Urà u sunt an ta gesia, sunt tûti frasturna

casi cu sintunt gnint, cosa u dìt lur lu previ

dopo u s'arcurdrant gnente at sai mumânt tant beli

fora d'na ciosa sula, cu sunt sta marià.

Cant chest tut bin finì, cu saiunt da la gesia

da tuti li cantun es sintêt sparà

 

est tanti amis dlu spus cu vôlunt augûrà

an t' sita lur maneri d'pasà na buna festa.

E ncaminêt lu dinà fra ciant e sataradês

da tut al part u braiunt « vìva li spus.... ciufi.... »

lur u rispundunt "viva la béla cumpagni"

la spusa ist invidia da tut al sues cambradês.

La seira ist arivà, li spus sunt propi stancha

li sunadu cun vôia u cuntinuunt a sunâ'

sunt tûti pitò aleghêr, u chitunt pijnt d'ciantà

forse d'alasnunt vià rivà est lu moumânt.

Ad cuarsa u fant la vi chi vait a la lur ca

u rivunt duant a l' ûs ma u trovunt na surpreisa

carcûn tu n' grôs filfer par prulunga l'ateisa

ulant grupà la porta, par fali disperà.

Dopo an bel poc ad tens ou riesunt a drûi

u intrunt tûti fer u s' bûtunt an ciùmisi

ma u trovunt che l'samisês, par fari na betisa

li dui linsuâ1 ansembiu par lunch ulant cûsì.

A forsi ad trafigà tra an basin e n' bel suris

an poc u bot al ciosês u tuarnunt au lur post

fora diversi giuvun u ciantunt ancù fòrt

ma lur u li sintunt pijnt ...... u sunt an paradis......