franco-provenzale
Sou matin isì la pour; Serafin l' at arvelhase avéi la fievra oouta è tot plén de pouintin ross. Ou n' avat dapertot: sut la facha, su l' eichinna, lou col, din le ourelhe, sut la ponsa, li bras, sut le mon, aou mès di dei, sut le gombe, sut è dzot li pìe; ou n' avat fin-a sut lou cul! Sen que sarat sèn iquì?? Sut lou moument, ma mari l' at pensà a le maladié di meinâ è l' at dechidù de mandé lou medi. Louì inqouèi pout pà venì è l' at diie de pourtelo din l' amboulatori.
Aloura mi è ma mamma l' avèn acoumpanhalo. Lou medi l' at visitalo bén, è apré l' a fèit in baroun de doumonde a ma mari.
Medi: "Madama Gina vou n' anvizà de le maladié qu' ou l' a fèit votroun filh??”
Gina: " Voudriò pà counfoundermé avei li ooutri filh, ma me semilhe qu'ou l' a fèit marenca le giffle, la varichella è lou grip.
Medi: " Bhò, sèi secur, votro pechit l' at le risole: it inna maladià coumunna de li meinà, ma in poc brutta, vente curela bèn è fare atensioun que i leisise pà de counsegouense”.
Gina: "E aloura, sen que vente fare?”
Medi:" Sente tenilo aou lhèt aou choout è far beisé la fievra; i dounèn sa meizinna isì pèr l' inflamashoun aou col è tot i guerit din inna quinzéina de jorn".