franco-provenzale
Serafin: Din notrou paì ièt asì de Proutestont?
Silvana: A Graviére a ière panhunt Proutestont. Ma din d' ooutri paì de la Valada a n' ière.
A Miana, per esempio, a ière in baroun de gen que ièroun de relijoun Proutestonta Battista . A ièt inna bela ingleiza a la bourjà Chomp dou Caro (Campo del Carro), andounque incò varra i fon le founsioun.
Serafin : E din lhi ooutri paì?
Silvana: A Moumpantìe ièt inna ingleiza di Proutestant Battista din la bourjà de Urbion è a Basoulèn l' ingleiza se trove aou found dou paì vers Turin.
A Suza a ière, an plut de l' ingleiza Battista, onca l' ingleiza Valdeiza andounqoue veniòn li Valdeis de Suza è de Moumpantìa è di paì d' antorn. I soun sempre ità unì, varra a ièt asì inna ingleiza ortodossa.
Serafin : L' ingleiza de Graviere i dedicà a Santa Barbara?
Silvana : A Graviere l' ingleiza i dedicà a la natività de la Madona , la feta però se feit asì a Santa Barbara li catro de dezembre. Dezèn que a Santa Barbara a ièt asì in baroun de gen, lou preiri in col l' a dit que se fazat feta a Santa Barbara perquèn a iere pà de travalh an campanha è i la proutetris di poumpista, di sourdal, è di mineur.
Serafin : Ma onhi bourjà l' at asì sa chapèla?
Silvana : Onhi bourjà l' at sa chapèla dedicà a in Sent o a la Madona, meno li Mourèl è sëlli di Mourèl vienoun amoun a l' Orme. La chapèla iere dedicà a la Madona, ma se fèit feta li dzisat genìe per Sant' Antonio. Din la chapèla ière inna pechita statoua de la Madona in baroun vielha, ma li ladre l' on rubala è l' at papì trouvase.
Asì a Miana l 'ingleiza i dedicà a la Madona Assounta è se fèit asì féta per San Coustan è onhi bourjà l' at asì sa chapela avei in Sent coumme a Moumpantìa que in col ière groupà a Suza coumme parroqquia. Da l' an 60 de l'ooutro secoul l'on fèit in bèl santuari per la Madona dou Rouchamloun. An pouinta a la mountanha a iet inna gronta statoua an brouns inaugurà din lou 1899 è la feta i lou 5 d' out.
Anveche su la mountanha Fassolino, dzoure lou paì de Miana , apré la darriera guèra moundiala, din lou 1948, l' on bitaie inna grosa statoua dou Sacro Queur avei li bras divert è la feta se fèit li 12 de lulh.